Prezentare generală

Dismotilitatea esofagiană este o afecțiune care afectează esofagul, tubul muscular care transportă alimentele și băuturile din gură către stomac. Atunci când înghițiți, mușchii esofagului se contractă în mod normal într-un mod coordonat, împingând alimentele în jos. În dismotilitatea esofagiană, aceste contracții musculare nu funcționează așa cum ar trebui. Ele pot fi neregulate, nesincronizate sau chiar complet absente, îngreunând trecerea lină a alimentelor și lichidelor în stomac.

Această dificultate la înghițire, cunoscută sub numele de disfagie, este un simptom comun al dismotilității esofagiene. Adesea, se simte ca și cum alimentele s-ar bloca în gât sau în piept. Un tip specific de dismotilitate esofagiană se numește spasm esofagian, în care mușchii tubului digestiv se contractă brusc anormal, împiedicând trecerea alimentelor. O altă tulburare, mai specifică și rară, este acalazia. În acalazie, mușchii esofagului nu se contractă corect, iar sfincterul esofagian inferior (un inel muscular la baza tubului digestiv care acționează ca o valvă) nu reușește să se relaxeze și să se deschidă, ceea ce înseamnă că alimentele și băuturile se deplasează cu dificultate în stomac.

Dismotilitatea esofagiană poate afecta pe oricine, dar este deosebit de comună la adulții în vârstă. Pe măsură ce îmbătrânim, mușchii și nervii din tractul digestiv pot deveni mai puțin eficienți, ceea ce poate încetini mișcarea alimentelor și lichidelor prin esofag. Uneori, senzația de blocare a alimentelor poate fi resimțită mai sus în gât decât locul unde se află problema reală, fenomen cunoscut sub numele de „senzație referită”. Înțelegerea exactă a cauzei dificultăților dumneavoastră de înghițire este un prim pas crucial către găsirea managementului și tratamentului potrivit.

Simptome și Cauze

Înțelegerea simptomelor și a cauzelor potențiale ale dismotilității esofagiene este esențială pentru recunoașterea afecțiunii și solicitarea sfatului medical adecvat. Simptomele pot varia în severitate și frecvență și adesea se dezvoltă treptat în timp, în special în afecțiuni precum acalazia.

Simptome

Principalul simptom al dismotilității esofagiene este dificultatea la înghițire, sau disfagia. Aceasta poate da senzația că alimentele sau băuturile se blochează în esofag în timp ce încearcă să treacă. Alte simptome comune includ:

• Senzație de „blocare”: S-ar putea să simțiți că alimentele se blochează în gât sau în piept atunci când mâncați sau beți.
• Disconfort: Acesta poate varia de la o ușoară senzație de presiune la o durere toracică mai semnificativă.
• Tuse și senzație de sufocare: Alimentele sau lichidele ar putea să „meargă pe o cale greșită”, ducând la tuse sau la o senzație de sufocare.
• Regurgitație: Aceasta este atunci când alimentele sau lichidele nedigerate revin în gură, adesea fără avertisment.
• Arsuri la stomac și reflux acid: S-ar putea să experimentați o senzație de arsură în piept sau un gust acru în gură, cauzate de acidul gastric care se întoarce în esofag.
• Respirație urât mirositoare: Aceasta poate apărea dacă alimentele rămân blocate în esofag și încep să fermenteze.
• Tuse persistentă: O tuse care nu dispare poate fi un semn de iritație cauzată de reflux sau de particule alimentare.
• Infecții toracice frecvente sau recurente: Dacă alimentele sau lichidele sunt inhalate regulat în plămâni (aspirație), pot duce la infecții toracice repetate.
• Scădere în greutate: O scădere semnificativă și neintenționată în greutate poate apărea dacă vă este constant dificil să mâncați suficient din cauza dificultăților de înghițire.
• Salivație excesivă: În unele cazuri, dificultatea de a înghiți saliva poate duce la salivație excesivă.

Cauze

Dismotilitatea esofagiană apare atunci când contracțiile musculare normale și coordonate ale esofagului sunt perturbate. Motivele specifice pentru aceasta pot varia:

• Contracții musculare neregulate: În dismotilitatea esofagiană generală, mușchii tubului digestiv se pot contracta într-un mod neregulat, nesincronizat sau chiar absent. Acest lucru împiedică alimentele să fie împinse lin în jos.
• Spasm esofagian: Acesta implică o contracție bruscă, anormală a mușchilor esofagului, care poate bloca trecerea alimentelor.
• Acalazia: Aceasta este o tulburare specifică în care mușchii esofagului nu se contractă corect, iar sfincterul esofagian inferior (valva de la baza tubului digestiv) nu reușește să se deschidă corespunzător. Cauza exactă a acalaziei nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că implică leziuni ale nervilor din esofag. Această leziune ar putea fi legată de infecții virale, afecțiuni autoimune (în care sistemul imunitar al corpului atacă din greșeală propriile țesuturi) și, foarte rar, o genă defectă.
• Modificări legate de vârstă: La adulții în vârstă, mușchii și nervii tractului digestiv pot deveni în mod natural mai puțin eficienți, ceea ce poate încetini mișcarea alimentelor și lichidelor prin esofag.

Este important de reținut că, deși acest prospect se concentrează pe dismotilitatea esofagiană, alte probleme fizice pot provoca, de asemenea, o senzație de blocare a alimentelor. Acestea includ osteofite cervicale (mici excrescențe osoase pe oasele gâtului), stricturi esofagiene (îngustarea tubului digestiv) și disfuncția cricofaringiană (o problemă în care mușchiul din partea superioară a tubului digestiv nu se relaxează corespunzător). Factori non-fizici, cum ar fi spondiloza cervicală (un tip de artrită care afectează gâtul), stresul și anxietatea pot contribui, de asemenea, la modificarea senzațiilor în gât. Medicul dumneavoastră va lua în considerare toate aceste posibilități pentru a înțelege cauza reală a simptomelor dumneavoastră.

Diagnostic și Investigații

Dacă aveți simptome de dismotilitate esofagiană, medicul dumneavoastră de familie vă va trimite probabil la un specialist, adesea într-un spital, pentru o evaluare amănunțită. Scopul este de a identifica cu precizie cauza subiacentă a dificultăților dumneavoastră de înghițire, deoarece acest lucru este crucial pentru un management și un tratament eficient.

Diagnostic

Procesul de diagnosticare începe de obicei cu o discuție detaliată despre simptomele dumneavoastră, inclusiv când au început, cât de des apar, ce le ameliorează sau le agravează și orice alte afecțiuni medicale pe care le aveți. Aceasta este cunoscută sub numele de anamneză clinică. Medicul dumneavoastră va efectua, de asemenea, un examen fizic. Pe baza acestei evaluări inițiale, el va decide ce investigații sunt cele mai potrivite pentru a confirma un diagnostic și a exclude alte afecțiuni care ar putea provoca simptome similare.

Investigații

Mai multe teste specializate sunt utilizate pentru a investiga dismotilitatea esofagiană și afecțiunile conexe:

• Testarea Motilității Esofagiene: Aceasta este o investigație cheie care evaluează cât de bine esofagul dumneavoastră mișcă alimentele și lichidele. De asemenea, verifică funcția sfincterelor (valvelor) de la partea superioară și inferioară a esofagului.
• • Manometria de Înaltă Rezoluție (HRM): Acesta este cel mai avansat și detaliat tip de testare a motilității esofagiene. Implică introducerea unui tub subțire, flexibil, prin nas în esofag. Acest tub are mulți senzori care măsoară presiunea și coordonarea contracțiilor musculare pe măsură ce înghițiți cantități mici de apă. HRM este foarte recomandată pentru investigarea disfagiei și este deosebit de eficientă în caracterizarea unor afecțiuni specifice, cum ar fi acalazia. Uneori, se efectuează teste suplimentare cu volume mai mari de lichid în timpul HRM pentru a obține o imagine mai completă. Rezultatele HRM sunt adesea interpretate folosind un sistem standardizat numit „Clasificarea Chicago Versiunea 4.0”, care ajută medicii să categorizeze cu precizie diferite tulburări de motilitate esofagiană.
  • Înainte de a efectua manometria, veți face de obicei o endoscopie și biopsii pentru a exclude orice probleme structurale sau modificări ale mucoasei esofagului.
• Studii de pH și Monitorizare pH/Impedanță: Aceste teste sunt utilizate pentru a detecta refluxul acid și refluxul non-acid.
• • Un tub subțire este introdus prin nas în esofag, unde rămâne timp de 24 de ore. Acesta măsoară cantitatea de acid și alte conținuturi care refluxează (curg înapoi) din stomac în esofag.
  • Această monitorizare este recomandată în special dacă aveți simptome de reflux care nu au răspuns la medicamente precum inhibitorii de pompă de protoni (care reduc acidul gastric) sau dacă se ia în considerare o intervenție chirurgicală.
• Endoscopia: Această procedură implică introducerea de către un medic a unui tub subțire, flexibil, cu o cameră (un endoscop) pe gât pentru a examina vizual mucoasa esofagului, stomacului și a primei părți a intestinului subțire. Acest lucru ajută la excluderea oricăror probleme structurale, îngustări (stricturi), inflamații sau alte probleme care ar putea cauza simptomele dumneavoastră. Mici mostre de țesut (biopsii) pot fi prelevate în timpul unei endoscopii pentru examinare ulterioară.

Pentru orice manometrie esofagiană sau monitorizare ambulatorie a pH-ului, vi se va cere să furnizați consimțământul informat scris. Aceste teste sunt efectuate de clinicieni care sunt înregistrați la organisme profesionale pentru a asigura standarde înalte de îngrijire și consecvență în practică.

Management și Tratament

Gestionarea dismotilității esofagiene implică adesea o combinație de ajustări ale stilului de viață, modificări dietetice și, uneori, medicație sau proceduri specifice, în funcție de cauza subiacentă și severitatea simptomelor dumneavoastră. Scopul este de a ușura dificultățile de înghițire, de a preveni complicațiile și de a îmbunătăți calitatea vieții.

Modificări Dietetice: Adaptarea a ceea ce și cum mâncați poate ajuta semnificativ la gestionarea simptomelor:

• Alegeți alimente moi, umede: Alimentele moi în mod natural sunt mai ușor de înghițit. Adăugarea de sosuri, supe sau umiditate suplimentară la mesele dumneavoastră le poate face mai ușor de consumat.
• Pasați sau piureizați alimentele: Pentru dificultăți mai severe, pasarea sau piureizarea alimentelor le poate ajuta să treacă mai ușor prin esofag.
• Evitați anumite alimente: Încercați să evitați alimentele tari, gumoase sau uscate, cum ar fi sandvișurile, salatele sau cartofii fără sos. Alimentele acide ar putea, de asemenea, agrava disconfortul dacă aveți reflux.
• Fortificare nutrițională: Pentru a preveni malnutriția și scăderea neintenționată în greutate, este important să vă mențineți aportul nutrițional. Vă puteți fortifica mesele cu adaosuri bogate în calorii și proteine, fără a crește dimensiunea porțiilor. Exemple includ adăugarea de smântână, lapte condensat sau lapte praf degresat în supe, băuturi sau alte feluri de mâncare.

Strategii de Alimentație: Modul în care mâncați este la fel de important ca și ceea ce mâncați:

• Mâncați încet: Luați-vă timp pentru mese, permițând suficient timp pentru ca fiecare înghițitură să treacă.
• Înghițiți suplimentar: Între înghițiturile de mâncare, înghițiți suplimentar salivă pentru a ajuta la curățarea esofagului.
• Mențineți o postură verticală: Stați în poziție verticală în timpul și cel puțin 30 de minute după ce ați mâncat și băut. Acest lucru folosește gravitația pentru a ajuta alimentele să coboare și poate reduce refluxul.

Medicație:

• Need Expert Advice?

  Book a consultation with Mr Ahmad Hariri to discuss your symptoms and treatment options.

  Book a Consultation