Infecție a Urechii Externe (Otita Externă)

Notă de traducere: Acest prospect a fost tradus automat din limba engleză. Deși s-au depus toate eforturile pentru a asigura acuratețea clinică, traducerile automate pot conține erori sau nuanțe. Pentru decizii clinice, vă rugăm să consultați un medic.
Declinare de responsabilitate: Declinare de responsabilitate: Acest prospect oferă informații generale și este destinat exclusiv scopurilor educaționale. Nu trebuie utilizat ca substitut pentru sfatul medical profesional, diagnostic sau tratament. Solicitați întotdeauna sfatul unui profesionist calificat din domeniul sănătății pentru orice problemă de sănătate sau înainte de a lua orice decizie legată de sănătatea sau tratamentul dumneavoastră.
Acest prospect poate conține linkuri către site-uri sau resurse externe (de exemplu, YouTube) în scop demonstrativ; cu toate acestea, aceste linkuri sunt furnizate doar cu titlu informativ. Clinicol.co.uk nu este afiliat, nu aprobă și nu este responsabil pentru conținutul, acuratețea sau respectarea drepturilor de autor ale acestor surse externe. Utilizarea acestor linkuri externe se face pe propria răspundere și discreție.
Prezentare generală
Otita externă, cunoscută și sub denumirea de "urechea înotătorului", este o inflamație sau infecție a canalului auditiv extern, tubul care se întinde de la timpan până la exteriorul capului. Poate fi destul de inconfortabilă, dar de obicei este ușor de tratat.
Simptome și cauze

Simptomele comune ale otitei externe includ:
- Mâncărime în canalul auditiv
- Durere de ureche, uneori extinzându-se la maxilar
- O senzație de plenitudine sau blocaj în ureche
- Auz temporar înfundat
- Secreție din ureche, care poate fi clară, gălbuie sau uneori sanguinolentă
Mai multe lucruri pot declanșa otita externă:
- Expunerea la apă: Înotul sau dușurile frecvente pot reține apa în canalul auditiv, creând un mediu umed ideal pentru creșterea bacteriană sau fungică. Acesta este motivul pentru care este uneori numită "urechea înotătorului".
- Iritația pielii: Zgârierea canalului auditiv cu degetele, bețișoarele de bumbac sau alte obiecte poate deteriora pielea delicată, făcând-o vulnerabilă la infecții.
- Afecțiuni cutanate: Eczema, psoriazisul sau dermatita seboreică în canalul auditiv pot predispune la otita externă.
- Alergii: Reacțiile la produsele de păr, șampoane sau cercei pot irita canalul auditiv.
Diagnostic și investigații
De obicei, pot diagnostica otita externă pe baza simptomelor dumneavoastră și prin examinarea canalului auditiv cu un otoscop. Uneori, pot preleva o mică probă din secreție pentru a identifica bacteria sau ciuperca specifică ce cauzează infecția, mai ales dacă este severă sau nu răspunde la tratamentul inițial.
Management și tratament
Majoritatea cazurilor de otită externă se vindecă cu picături auriculare. Acestea conțin de obicei:
- Un antibiotic: Pentru a combate infecția bacteriană (de exemplu, picături auriculare cu Ciprofloxacină 0,3% + Fluocinolonă 0,025%, disponibile pe bază de rețetă sub denumirea de Ciloxan).
- Un steroid: Pentru a reduce inflamația și a ameliora mâncărimea (de exemplu, picături auriculare cu Beclometazonă 0,025%, disponibile pe bază de rețetă sub denumirea de Audicort).
Cum se utilizează picăturile auriculare:
- Întindeți-vă pe o parte, cu urechea afectată orientată în sus.
- Trageți ușor lobul urechii înapoi și în sus pentru a îndrepta canalul auditiv.
- Instilați numărul prescris de picături în canalul auditiv.
- Rămâneți întins timp de câteva minute pentru a permite picăturilor să ajungă la timpan.
- Apăsați ușor tragusul (micul pliu de cartilaj din partea anterioară a canalului auditiv) de câteva ori pentru a ajuta picăturile să pătrundă mai adânc.
În unele cazuri, pot prescrie:
- Analgezice: Cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, care sunt disponibile fără rețetă (OTC), pentru a ajuta la gestionarea durerii.
- Antibiotice orale: Dacă infecția este severă sau s-a extins dincolo de canalul auditiv.
- Meșă auriculară: Dacă canalul auditiv este foarte umflat, o mică meșă din tifon sau burete poate fi introdusă pentru a ajuta la administrarea picăturilor auriculare mai adânc în canal. Aceasta se face de obicei în clinică.
Prevenție
Iată câteva sfaturi pentru a ajuta la prevenirea otitei externe:
- Păstrați urechile uscate: Uscați-vă bine urechile după înot sau duș. Folosiți un prosop pentru a tampona ușor urechea externă sau un uscător de păr la o setare joasă. Evitați utilizarea bețișoarelor de bumbac, deoarece acestea pot împinge resturile mai adânc în canal și pot deteriora pielea.
- Folosiți dopuri de urechi la înot: Mai ales în lacuri, râuri sau piscine. Optați pentru dopuri de urechi non-siliconice.
- Evitați zgârierea: Nu introduceți degete, bețișoare de bumbac sau alte obiecte în canalul auditiv.
- Gestionați afecțiunile cutanate: Dacă aveți eczemă, psoriazis sau alte afecțiuni cutanate care afectează canalul auditiv, urmați sfatul dermatologului dumneavoastră pentru a menține zona sănătoasă.
Perspectivă / Prognostic
Cu un tratament adecvat, majoritatea cazurilor de otită externă se ameliorează în decurs de una sau două săptămâni. Dacă simptomele dumneavoastră nu se ameliorează sau se agravează după câteva zile de tratament, vă rugăm să ne contactați pentru a programa o programare de control. În cazuri rare, pot apărea complicații, cum ar fi răspândirea infecției la țesuturile înconjurătoare. Dacă experimentați durere severă, febră, umflături în jurul urechii sau slăbiciune facială, solicitați imediat asistență medicală.
Need Expert Advice?
Book a consultation with Mr Ahmad Hariri to discuss your symptoms and treatment options.
Book a Consultation