Prezentare generală

Amigdalita este o afecțiune comună caracterizată prin inflamația amigdalelor. Amigdalele sunt două mici aglomerări de țesut, de formă ovală, situate în partea din spate a gâtului, câte una pe fiecare parte. Ele fac parte din sistemul imunitar al corpului și ajută la filtrarea bacteriilor și virușilor care pătrund prin gură sau nas. Când amigdalele se infectează, ele pot deveni umflate, roșii și dureroase, îngreunând înghițirea. Amigdalita poate afecta persoane de toate vârstele, dar este cel mai frecventă la copii și adulți tineri.

Simptome și Cauze

Cel mai comun simptom al amigdalitei este durerea în gât. Alte simptome pot include:

• Durere la înghițire
• Febră (o temperatură de peste 37.5°C la adulți și peste 38°C la copii)
• Durere de ureche
• Durere de cap
• Senzație de rău (greață) sau vărsături
• Senzație de oboseală sau stare generală de rău
• Ganglioni limfatici (glande) umflați și sensibili la nivelul gâtului
• Pete albe sau galbene de puroi pe amigdale
• Respirație urât mirositoare
• Modificări ale vocii, cum ar fi răgușeală sau voce înfundată
• Pierderea poftei de mâncare

În unele cazuri, amigdalita poate duce la o complicație numită abces periamigdalian, care este o colecție de puroi ce se formează între amigdală și peretele gâtului. Abcesul periamigdalian poate provoca dureri severe, dificultăți la înghițire și chiar dificultăți de respirație.

Amigdalita este de obicei cauzată de o infecție virală, cum ar fi răceala comună sau gripa. Mai puțin frecvent, poate fi cauzată de o infecție bacteriană, cum ar fi faringita streptococică (cauzată de bacteria Streptococcus de grup A). Febra glandulară, cunoscută și sub denumirea de mononucleoză infecțioasă, este o altă infecție virală care poate provoca amigdalită severă, împreună cu alte simptome.

Diagnostic și Investigații

Un medic poate diagnostica de obicei amigdalita examinând gâtul și întrebând despre simptome. De asemenea, poate preleva un exudat faringian, ceea ce implică frecarea ușoară a unui bețișor steril de bumbac peste amigdale pentru a colecta o probă. Această probă poate fi testată într-un laborator pentru a determina dacă infecția este cauzată de bacterii sau de un virus. Se poate efectua o analiză de sânge pentru a verifica prezența mononucleozei infecțioase (febra glandulară).

Management și Tratament

Tratamentul amigdalitei depinde de cauza subiacentă și de severitatea simptomelor.

Amigdalita Virală: Majoritatea cazurilor de amigdalită sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale. Tratamentul pentru amigdalita virală se concentrează pe ameliorarea simptomelor și poate include:

• Repaus: Odihna suficientă ajută corpul să lupte împotriva infecției.
• Lichide: Consumul de multe lichide, cum ar fi apă, suc sau supă, ajută la prevenirea deshidratării, mai ales dacă înghițirea este dureroasă.
• Ameliorarea Durerii: Analgezicele fără prescripție medicală (OTC), cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, pot ajuta la reducerea durerii, febrei și durerilor de cap. Ibuprofenul este adesea preferat pentru adulții cu durere în gât, în timp ce paracetamolul este de obicei prima alegere pentru copii. Cu toate acestea, unele persoane cu anumite afecțiuni medicale ar putea să nu poată lua ibuprofen, așa că este important să citiți cu atenție eticheta.
• Pastile și Spray-uri pentru Gât: Pastilele pentru gât, cum ar fi Strepsils sau Difflam, și spray-urile pentru gât pot oferi o ameliorare temporară a durerii în gât. Acestea sunt disponibile fără prescripție medicală în farmacii.
• Gargară: Gargara cu apă caldă cu sare poate ajuta la calmarea durerii în gât. Adulții pot folosi, de asemenea, o gargară cu aspirină solubilă sau paracetamol.
• Dietă: Consumul de alimente moi, reci, cum ar fi jeleul sau înghețata, poate fi mai ușor de înghițit decât alimentele tari sau fierbinți.

Amigdalită bacteriană: Dacă un exudat faringian confirmă că amigdalita este cauzată de bacterii, un medic poate prescrie antibiotice. Este important să se finalizeze întregul ciclu de antibiotice, chiar dacă simptomele se ameliorează înainte de terminarea medicației. Antibioticele prescrise în mod obișnuit pentru amigdalita bacteriană în Marea Britanie includ:

• Penicilină V (Fenoximetilpenicilină): Acesta este de obicei antibioticul de primă alegere pentru amigdalita bacteriană. Se administrează oral, de obicei de patru ori pe zi, timp de 10 zile. Penicilina V este disponibilă numai pe bază de rețetă.
• Amoxicilină: Acesta este un alt antibiotic de tip penicilină care poate fi prescris dacă penicilina V nu este potrivită sau dacă infecția este severă. Se administrează, de asemenea, oral, de obicei de trei ori pe zi, timp de 5-10 zile. Amoxicilina este disponibilă numai pe bază de rețetă.
• Claritromicină: Acesta este un antibiotic macrolid care poate fi prescris persoanelor alergice la penicilină. Se administrează oral, de obicei de două ori pe zi, timp de 5 zile. Claritromicina este disponibilă numai pe bază de rețetă.
• Eritromicină: Acesta este un alt antibiotic macrolid care poate fi utilizat ca alternativă la penicilină. Se administrează oral, de obicei de patru ori pe zi, timp de 5-10 zile. Eritromicina este disponibilă numai pe bază de rețetă.

Quinsy: Dacă se dezvoltă quinsy, un medic ar putea fi nevoit să dreneze puroiul folosind un ac sau printr-o mică incizie. De asemenea, se prescriu antibiotice pentru a trata infecția subiacentă.

Amigdalectomie: În unele cazuri, un medic poate recomanda o amigdalectomie, care este o operație de îndepărtare a amigdalelor. Aceasta este de obicei luată în considerare pentru persoanele care au episoade frecvente sau severe de amigdalită care le afectează viața de zi cu zi.

Prevenție

Amigdalita este contagioasă, ceea ce înseamnă că se poate răspândi de la o persoană la alta. Pentru a reduce riscul de a răspândi sau de a contracta amigdalita:

• Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun, mai ales după ce tușiți sau strănutați.
• Evitați contactul apropiat cu persoanele care au amigdalită sau alte infecții respiratorii.
• Acoperiți gura și nasul când tușiți sau strănutați, folosind un șervețel sau interiorul cotului.
• Aruncați șervețelele folosite în mod corespunzător.
• Evitați să împărțiți tacâmuri, pahare sau periuțe de dinți.
• Rămâneți acasă de la serviciu sau școală dacă nu vă simțiți bine, pentru a preveni răspândirea infecției la alții.

Perspectivă / Prognostic

Majoritatea cazurilor de amigdalită se ameliorează în decurs de o săptămână, fără complicații pe termen lung. Cu toate acestea, în unele cazuri, amigdalita poate duce la complicații precum:

• Abces periamigdalian (Quinsy): O colecție de puroi care se formează între amigdală și peretele gâtului.
• Otita medie: O infecție a urechii medii.
• Sinuzita: O infecție a sinusurilor.
• Reumatism articular acut: O complicație rară, dar gravă, care poate apărea după o infecție streptococică în gât. Reumatismul articular acut poate deteriora valvele inimii.
• Glomerulonefrita: O problemă renală rară care poate apărea după o infecție streptococică în gât.

Dacă aveți orice îngrijorări legate de amigdalită sau dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează după o săptămână, este important să consultați un medic.