Simptome și Cauze

Tusea cronică este definită ca o tuse care durează opt săptămâni sau mai mult. Este adesea descrisă ca o tuse uscată, iritantă sau gâdilitoare, deși unele persoane pot produce flegmă (mucus). Tusea poate fi declanșată de diverși

factori, incluzând:

• Vorbitul sau râsul
• Schimbări de temperatură
• Expunerea la anumite mirosuri sau vapori
• Exerciții fizice
• Uscăciune

Mai multe afecțiuni subiacente pot cauza o tuse cronică:

• Scurgere post-nazală: Excesul de mucus din nas sau sinusuri se scurge în partea din spate a gâtului, provocând iritație și nevoia de a tuși.
• Reflux acid: Acidul gastric urcă înapoi în esofag (tubul alimentar) și poate irita corzile vocale, ducând la tuse.
• Astm: Tusea poate fi un simptom al astmului, mai ales atunci când este declanșată de aer rece, alergeni sau iritanți.
• Infecții: O tuse poate persista săptămâni întregi după o infecție respiratorie, cum ar fi o răceală sau gripă, chiar și după ce alte simptome s-au rezolvat.
• Medicamente: Unele medicamente, în special inhibitorii ECA utilizați pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate, pot provoca o tuse cronică ca efect secundar.
• Bronșită cronică: Afecțiune pe termen lung care inflamează căile respiratorii.
• Alte cauze mai puțin comune: Acestea includ bronșiectazia, cancerul pulmonar și anumite alte afecțiuni pulmonare.

Diagnostic și Investigații

Diagnosticarea unei tuse cronice implică găsirea cauzei subiacente. Un medic va proceda de obicei astfel:

1. Anamneză detaliată: Aceasta include întrebări despre simptomele dumneavoastră, de cât timp aveți tusea, orice alte afecțiuni medicale, medicamentele pe care le luați și factorii legați de stilul de viață (ex: fumatul).
2. Efectuarea unui examen fizic: Aceasta poate implica ascultarea pieptului cu un stetoscop, examinarea gâtului și verificarea nasului și a sinusurilor.
3. Solicitarea de investigații (dacă este necesar): În funcție de cauza suspectată, pot fi solicitate următoarele teste:

• Radiografie toracică: Pentru a verifica problemele pulmonare.
• Spirometrie: Un test respirator pentru a evalua funcția pulmonară, util în special pentru diagnosticarea astmului.
• Monitorizarea debitului de vârf: Un test simplu în care suflați într-un dispozitiv pentru a măsura cât de repede puteți expira; adesea folosit pentru monitorizarea astmului.
• Testare alergologică: Pentru a identifica potențialii alergeni care pot declanșa tusea.
• Monitorizarea pH-ului sau endoscopie: Dacă se suspectează reflux acid, aceste teste pot măsura cantitatea de acid din esofag.
• Tomografie computerizată (CT) a sinusurilor: Pentru a verifica sinuzita cronică.
• Bronhoscopie: Un tub subțire, flexibil, cu o cameră, este introdus în căile respiratorii pentru a le vizualiza direct; aceasta este necesară mai puțin frecvent.
• Evaluarea deglutiției: Dacă există îngrijorări legate de aspirație (alimente sau lichide care pătrund în plămâni).

 Management și Tratament

Gestionarea tusei cronice se concentrează pe două aspecte principale:

1. Tratarea cauzei subiacente.
2. Suprimarea tusei în sine.

Tratarea Cauzei Subiacente

Tratamentul specific va depinde de cauza subiacentă identificată:

Scurgere post-nazală:

• Spray-uri nazale saline: Disponibile fără prescripție medicală (OTC), acestea ajută la clătirea pasajelor nazale și la subțierea mucusului.
• Spray-uri nazale decongestionante: (ex: oximetazolină) Disponibile OTC, dar ar trebui utilizate doar pe o perioadă scurtă (3-5 zile) pentru a evita congestia de rebound.
• Antihistaminice: (ex: cetirizină, loratadină) Disponibile OTC, acestea pot ajuta dacă alergiile contribuie la secreția post-nazală.
• Spray-uri nazale cu steroizi: (ex: fluticazonă, mometazonă) Disponibile OTC sau pe bază de rețetă, acestea reduc inflamația în pasajele nazale.

Reflux acid:

• Modificări ale stilului de viață: Evitarea alimentelor declanșatoare (ex: alimente picante, cofeină, alcool), consumul de mese mai mici, evitarea culcatului timp de 2-3 ore după masă și ridicarea capului patului.
• Antiacide: (ex: Gaviscon, Rennie) Disponibile OTC, acestea neutralizează acidul gastric.
• Inhibitori de pompă de protoni (IPP): (ex: esomeprazol, lansoprazol) Disponibile OTC în doze mai mici și pe bază de rețetă în doze mai mari, acestea reduc producția de acid în stomac.
• Blocante ale receptorilor H2: (ex: famotidină) Disponibile OTC și pe bază de rețetă, acestea reduc, de asemenea, producția de acid.

Astm:

• Corticosteroizi inhalați: (ex: beclometazonă, budesonidă) Acestea sunt medicamente eliberate pe bază de rețetă care reduc inflamația în căile respiratorii.

• Bronhodilatatoare: (de exemplu, salbutamol) Acestea sunt medicamente eliberate pe bază de rețetă care relaxează mușchii din jurul căilor respiratorii, facilitând respirația. Pot fi cu acțiune scurtă (pentru ameliorare rapidă) sau cu acțiune prelungită (pentru control continuu).
• Inhalatoare combinate: Acestea conțin atât un corticosteroid, cât și un bronhodilatator cu acțiune prelungită.

Infecții:

• Majoritatea tusei post-infecțioase se va rezolva de la sine, dar supresoarele de tuse pot fi utilizate pentru ameliorarea simptomelor. Dacă este prezentă o infecție bacteriană, pot fi prescrise antibiotice.

Medicamente:

• Dacă se suspectează că un medicament cauzează tusea, medicul poate lua în considerare schimbarea medicamentului sau ajustarea dozei.

Tehnici de Suprimare a Tusei

Aceste tehnici pot ajuta la reducerea frecvenței și severității tusei, în special pentru tusea uscată, iritantă.

1. Exercițiul de Oprire a Tusei:

Această tehnică, bazată pe munca Dr. Konstantin Buteyko, are ca scop reducerea hipersensibilității reflexului de tuse.

• La primul semn de gâdilat sau de nevoie de a tuși, acoperiți-vă gura cu mâna.
• Înghițiți o dată.
• Inspirați și expirați ușor pe nas. Dacă este posibil, strângeți-vă nasul.
• Țineți-vă respirația timp de 5-10 secunde.
• Eliberați-vă nasul (dacă l-ați strâns), dar mențineți mâna peste gură.
• Respirați ușor și lent pe nas timp de 30 de secunde, rezistând nevoii de a tuși.
• Inspirați și expirați normal.
• Repetați procesul până când senzația de gâdilat dispare.

2. Controlul Respirației:

• Respirația pe nas: Respirați pe nas cât mai mult posibil, mai ales în repaus și în timpul activităților ușoare. Acest lucru ajută la încălzirea, umidificarea și filtrarea aerului, reducând iritația căilor respiratorii.
• Respirația diafragmatică: Practicați o respirație ușoară, "abdominală", în care abdomenul se ridică și coboară cu fiecare respirație, mai degrabă decât pieptul. Acest lucru favorizează relaxarea și reduce nevoia de a tuși.
• Model de respirație controlată: Urmăriți o frecvență respiratorie lentă, ritmică, de 10-15 respirații pe minut în repaus.

3. Hidratarea:

• Beți multe lichide: Consumați cel puțin doi litri de apă pe zi (cu excepția cazului în care aveți o afecțiune medicală care necesită restricție de lichide). Acest lucru ajută la menținerea umedă a căilor respiratorii și la subțierea mucusului.
• Sorbiți apă frecvent: Purtați o sticlă de apă și beți înghițituri mici pe parcursul zilei.

4. Alte Tehnici:

• Înghițire: Înghițiți în loc să tușiți ori de câte ori este posibil.
• Bomboane tari/pastile: Suptul bomboanelor tari (evitându-le pe cele cu aromă de mentol) sau al pastilelor poate ajuta la calmarea gâtului și la reducerea nevoii de a tuși.
• Alternative la dregerea gâtului: În loc să vă dregeți gâtul cu forță, încercați o „expirație forțată” (o expirație puternică) sau o înghițitură puternică.
• Umidificator: Utilizarea unui umidificator, mai ales pe timpul nopții, poate adăuga umiditate aerului și reduce iritația gâtului.
• Evitați iritanții: Minimizați expunerea la fum, praf, vapori și alți iritanți care pot declanșa tusea.

5. Gestionarea tusei productive (tuse umedă): Dacă aveți o tuse productivă sau umedă, următoarele exerciții de respirație pot ajuta la eliminarea flegmei.

• Controlul respirației: 20-30 de secunde.
• Respirație profundă: Inspirați lent și profund pe nas. Țineți-vă respirația câteva secunde. Expirați complet aerul pe gură, ca un oftat. Repetați de 5 ori.
• Controlul respirației: 20-30 de secunde.
• Respirație profundă: Inspirați lent și profund pe nas. Țineți-vă respirația câteva secunde. Expirați complet aerul pe gură, ca un oftat. Repetați de 5 ori.
• Controlul respirației: 20-30 de secunde.
• Respirație profundă: Inspirați lent și profund pe nas. Țineți-vă respirația câteva secunde. Expirați complet aerul pe gură, ca un oftat. Repetați de 5 ori.
• Controlul respirației: 20-30 de secunde.
• Respirație forțată (huffing) urmată de tuse: Respirația forțată este o tehnică pentru a mobiliza mucusul.
• Controlul respirației: 20-30 de secunde.

Notă importantă: Dacă tusea se agravează, produce mucus colorat sau suspectați o infecție toracică, întrerupeți aceste exerciții și solicitați sfatul medicului.

Prevenție

Deși nu toate tusele cronice pot fi prevenite, anumite măsuri vă pot reduce riscul:

• Evitați fumatul și expunerea la fumul de țigară pasiv: Aceasta este cea mai importantă schimbare pe care o pot face fumătorii și persoanele expuse la fumul de țigară pasiv.
• Gestionați afecțiunile subiacente: Urmați tratament pentru afecțiuni precum alergiile, astmul și refluxul acid.
• Practicați o igienă bună: Spălați-vă mâinile frecvent pentru a preveni infecțiile respiratorii.
• Rămâneți hidratat.
• Evitați factorii declanșatori cunoscuți: Dacă știți că anumite substanțe sau situații vă declanșează tusea, încercați să le evitați.
• Revizuiți medicamentele: Discutați cu medicul dumneavoastră despre orice medicamente pe care le luați pentru a vedea dacă acestea ar putea contribui la tusea dumneavoastră.

Perspective / Prognostic

Perspectiva pentru tusea cronică depinde de cauza subiacentă. Multe cazuri pot fi gestionate eficient cu tratament adecvat și tehnici de suprimare a tusei. Cu toate acestea, este important să colaborați strâns cu un medic pentru a identifica cauza și a dezvolta un plan de tratament personalizat. Cu efort și practică consecventă, majoritatea oamenilor își pot reduce semnificativ tusea și își pot îmbunătăți calitatea vieții.