Prezentare generală

Refluxul gastroesofagian este o afecțiune foarte comună în care conținutul stomacului, inclusiv acidul gastric, sucurile digestive (cum ar fi bila) și enzimele (cum ar fi pepsina), se întorc în esofag (tubul care transportă alimentele de la gură la stomac). Această curgere inversă este adesea numită „reflux”. Atunci când acest lucru se întâmplă regulat și provoacă simptome deranjante sau leziuni, este cunoscut sub numele de Boala de Reflux Gastroesofagian, sau BRGE.

BRGE este considerată o afecțiune cronică, sau pe termen lung. Poate duce la inflamația esofagului, numită esofagită. Deși mulți oameni consideră refluxul doar ca arsuri la stomac, acesta poate provoca și o serie de alte simptome, unele dintre ele afectând gâtul, laringele și chiar căile respiratorii. Atunci când refluxul ajunge în mod specific la faringe (partea posterioară a gâtului) sau la laringe (cutia vocală), este cunoscut sub numele de Reflux Laringofaringian, sau RLF. Acest lucru poate provoca simptome diferite pe care s-ar putea să nu le conectați imediat cu stomacul.

A trăi cu reflux poate fi o provocare, dar înțelegerea afecțiunii și a modului de gestionare a acesteia poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Această broșură își propune să vă ofere informații detaliate pentru a vă ajuta să înțelegeți mai bine refluxul gastroesofagian.

Simptome și Cauze

Înțelegerea motivului pentru care apare refluxul și a simptomelor pe care le poate provoca este primul pas către gestionarea eficientă a acestuia. Refluxul apare atunci când bariera naturală dintre stomac și esofag nu funcționează așa cum ar trebui, permițând conținutului stomacului să urce.

Simptome

Simptomele refluxului gastroesofagian pot varia foarte mult de la o persoană la alta. Ele pot fi împărțite în linii mari în simptome tipice care afectează zona pieptului și a stomacului, și simptome atipice care afectează adesea gâtul, vocea și respirația.

• Arsuri la stomac (Pirozis): Aceasta este o senzație de arsură, de obicei resimțită în piept, în spatele sternului. Se poate răspândi uneori spre gât.
• Reflux acid / Regurgitație: Acesta este momentul în care acidul gastric sau alimentele revin în gât sau gură, lăsând un gust neplăcut, acru sau amar.
• Esofagită: Aceasta înseamnă că mucoasa esofagului s-a inflamat din cauza expunerii repetate la acidul gastric. Poate provoca disconfort și durere.
• Dificultate sau durere la înghițire (Disfagie sau Odinofagie): S-ar putea să simțiți că alimentele se blochează sau să experimentați durere atunci când încercați să înghițiți.
• Halenă (Respirație urât mirositoare): Prezența conținutului gastric în esofag poate contribui la o respirație urât mirositoare persistentă.
• Balonare și eructații: Senzație de plenitudine și disconfort în stomac, adesea însoțită de eructații frecvente.
• Greață și vărsături: Senzație de rău la stomac și, în unele cazuri, chiar vărsături.
• Răgușeală sau modificări ale vocii (Disfonie): Dacă refluxul ajunge la laringe, poate irita corzile vocale, ducând la o voce aspră sau forțată.
• Tuse persistentă: O tuse cronică, mai ales una care nu pare să aibă o altă cauză, poate fi un simptom al refluxului care irită căile respiratorii.
• Dregerea gâtului: O nevoie frecventă de a-și drege gâtul, adesea cu senzația că ceva este blocat acolo.
• Senzație de glob faringian: Aceasta este senzația de nod sau de ceva blocat în gât, chiar și atunci când nu există nimic fizic acolo.
• Durere în gât: O durere în gât persistentă sau recurentă, în special dacă este mai accentuată dimineața.
• Astm: Refluxul poate uneori declanșa sau agrava simptomele astmului.
• Eroziuni dentare: Acidul care urcă din stomac poate eroda smalțul dinților în timp.

Cauze

Refluxul gastroesofagian apare deoarece un inel de mușchi la baza esofagului, numit sfincter esofagian inferior, devine slăbit sau se relaxează prea des. Acest mușchi acționează ca o valvă, deschizându-se pentru a permite alimentelor să intre în stomac și apoi închizându-se strâns pentru a preveni revenirea conținutului gastric. Când nu se închide corect, apare refluxul.

Mai mulți factori pot contribui la slăbirea acestui mușchi sau pot declanșa simptome de reflux:

• Greutatea: Supraponderalitatea sau obezitatea exercită o presiune suplimentară asupra stomacului, ceea ce poate împinge conținutul gastric în sus.
• Declanșatori alimentari: Anumite alimente și băuturi pot relaxa mușchiul esofagian sau pot crește producția de acid gastric. Printre vinovații comuni se numără cafeaua, ciocolata, roșiile, alcoolul, alimentele grase, alimentele picante, cofeina și ceapa. Băuturile fierbinți pot fi, de asemenea, un declanșator pentru unele persoane.
• Obiceiuri alimentare: Consumul de mese mari, mâncatul prea rapid sau culcatul prea curând după masă pot crește probabilitatea de reflux.
• Fumatul: Nicotina din țigări poate relaxa sfincterul esofagian inferior și, de asemenea, reduce producția de salivă, care ajută la neutralizarea acidului.
• Alcoolul: Consumul de alcool poate relaxa mușchiul esofagian și irita esofagul.
• Îmbrăcăminte strâmtă: Hainele strâmte în jurul taliei pot exercita presiune asupra stomacului, încurajând refluxul.
• Stresul: Deși stresul nu cauzează direct refluxul, poate agrava simptomele la multe persoane.
• Anumite medicamente: Unele medicamente pot afecta capacitatea mușchiului de a se închide corect sau pot irita direct esofagul. Acestea includ medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, cum ar fi ibuprofenul), anticolinergicele, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și blocantele canalelor de calciu. Dacă luați oricare dintre acestea și experimentați reflux, discutați cu medicul dumneavoastră.

Diagnostic și Investigații

Dacă aveți simptome de reflux gastroesofagian, mai ales dacă sunt frecvente, severe sau nu se ameliorează cu remedii fără prescripție medicală, este important să consultați medicul de familie. Acesta va putea evalua simptomele dumneavoastră și va decide cea mai bună conduită.

Diagnostic

Medicul de familie va începe prin a vă pune întrebări detaliate despre simptomele dumneavoastră, inclusiv când au început, cât de des apar, ce le ameliorează sau le agravează și dacă ați încercat deja vreun tratament. Aceasta se numește anamneză. De asemenea, vă va întreba despre stilul de viață, dietă și orice medicamente pe care le luați în prezent.

Pentru multe persoane cu simptome tipice de BRGE (cum ar fi arsurile la stomac și regurgitația acidă) și fără „simptome de alarmă” îngrijorătoare, medicul dumneavoastră ar putea sugera o cură inițială de medicamente numite inhibitori de pompă de protoni (IPP). Aceasta este adesea administrată o dată pe zi înainte de masă, pentru o perioadă de 4 până la 8 săptămâni, pentru a vedea dacă simptomele dumneavoastră se ameliorează. Această abordare ajută la diagnosticarea BRGE fără a necesita teste invazive imediate.

Cu toate acestea, este crucial să fiți conștienți de anumite „simptome de alarmă” care necesită atenție urgentă și investigații suplimentare. Trebuie să contactați imediat medicul de familie dacă experimentați:

• Dificultate la înghițire (disfagie)
• Vărsături persistente
• Vărsături cu sânge (hematemeză)
• Scădere inexplicabilă în greutate
• Simptome noi și persistente de reflux dacă aveți peste 55 de ani

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome de alarmă, medicul dumneavoastră va aranja probabil o endoscopie gastrointestinală urgentă. În astfel de cazuri, IPP-urile nu ar trebui prescrise înainte de endoscopie, deoarece ar putea masca o afecțiune subiacentă mai gravă.

Pentru Refluxul Laringofaringian (RLF), unde simptomele de gât și voce sunt principala preocupare, diagnosticul poate fi mai dificil. Nu există un singur test „standard de aur”. Medicul dumneavoastră ar putea utiliza un chestionar, cum ar fi Indicele de Simptome de Reflux, pentru a vă evalua simptomele. Adesea, tratamentul pentru RLF este început pe baza simptomelor dumneavoastră, mai ales dacă sunt prezente și simptome tipice de BRGE.

Investigații

În funcție de simptomele dumneavoastră și de modul în care răspundeți la tratamentele inițiale, medicul dumneavoastră ar putea recomanda investigații suplimentare:

• Endoscopie (Esofagogastroduodenoscopie - EGD): Această procedură implică introducerea unui tub subțire, flexibil, cu o cameră la capăt, pe gât, în esofag, stomac și prima parte a intestinului subțire. Permite medicului să inspecteze vizual mucoasa acestor organe pentru inflamații (esofagită), ulcere sau alte anomalii. Este, de asemenea, utilizată pentru a verifica afecțiuni precum esofagul Barrett, care este o modificare a mucoasei esofagului ce se poate dezvolta uneori la persoanele cu reflux pe termen lung.
• Nazofaringolaringoscopie flexibilă: Aceasta este o procedură adesea efectuată de un specialist ORL. Un endoscop foarte subțire și flexibil este introdus prin nas pentru a examina faringele (gâtul) și laringele (cutia vocală). Acest lucru ajută specialistul ORL să caute semne de iritație sau leziuni cauzate de reflux, cum ar fi roșeață, umflături sau mici excrescențe (granuloame) pe corzile vocale.
• Teste de fiziologie esofagiană: Aceste teste măsoară cât de bine funcționează esofagul dumneavoastră. Ele pot include:
• • Monitorizare pH: Aceasta implică plasarea unei mici sonde în esofag timp de 24-48 de ore pentru a măsura cât de mult acid refluează și pentru cât timp.
  • Monitorizare de impedanță: Acest test poate detecta atât episoade de reflux acid, cât și non-acid.
• Testare pentru Helicobacter pylori (H. pylori): Aceasta este o bacterie comună care poate trăi în stomac și poate provoca inflamații sau ulcere. Medicul dumneavoastră ar putea testa pentru H. pylori, deoarece tratarea acesteia poate uneori îmbunătăți simptomele de dispepsie (disconfort în partea superioară a stomacului).

Aceste investigații ajută echipa medicală să obțină o imagine clară a ceea ce cauzează simptomele dumneavoastră și să ghideze cel mai eficient plan de tratament pentru dumneavoastră.

Gestionare și Tratament

Gestionarea refluxului gastroesofagian implică adesea o combinație de modificări ale stilului de viață și medicamente. Pentru unii, se poate lua în considerare intervenția chirurgicală. Scopul este de a reduce simptomele, de a preveni complicațiile și de a îmbunătăți calitatea vieții dumneavoastră.

1. Modificări ale stilului de viață (Terapii de primă linie și adjuvante): Acestea sunt cruciale și adesea primii pași recomandați. Efectuarea acestor modificări poate reduce semnificativ simptomele dumneavoastră:

• Reducerea greutății: Dacă sunteți supraponderal sau obez, pierderea în greutate poate reduce considerabil presiunea asupra stomacului și poate diminua episoadele de reflux.
• Ridicați capul patului: Pentru simptomele nocturne, ridicarea capului patului cu 15-20 cm poate ajuta gravitația să mențină conținutul gastric jos. Puteți face acest lucru plasând blocuri sub picioarele patului sau folosind o pernă în formă de pană. Simplul fapt de a folosi perne suplimentare sub cap nu este de obicei eficient.
• Evitați să vă culcați după mese: Încercați să evitați să vă culcați timp de cel puțin 2-3 ore, sau ideal 3-4 ore, după ce ați mâncat. Acest lucru oferă stomacului timp să digere alimentele înainte ca gravitația să lucreze împotriva dumneavoastră.
• Mâncați mese mai mici și mai frecvente: În loc de trei mese mari, încercați să aveți mai multe mese mai mici pe parcursul zilei. Acest lucru previne umplerea excesivă a stomacului.
• Identificați și evitați alimentele declanșatoare: Fiți atenți la ce alimente și băuturi par să vă agraveze simptomele și încercați să le evitați. Declanșatorii comuni includ cafeaua, ciocolata, roșiile, alcoolul, alimentele grase, alimentele picante, cofeina și ceapa. Băuturile fierbinți pot fi, de asemenea, un declanșator pentru unii.
• Reduceți consumul de alcool: Alcoolul poate relaxa mușchiul de la baza esofagului și îi poate irita mucoasa.
• Renunțați la fumat: Fumatul agravează semnificativ refluxul prin relaxarea mușchiului esofagian și reducerea salivei protectoare.
• Evitați îmbrăcămintea strâmtă: Hainele strâmte în jurul taliei pot exercita presiune asupra stomacului, împingând conținutul în sus.
• Gestionați stresul: Deși stresul nu cauzează refluxul, poate agrava simptomele. Găsirea unor modalități de gestionare a stresului, cum ar fi tehnicile de relaxare sau mindfulness, poate fi utilă.
• Reviz