Prezentare generală

Globus faringian, cunoscut și sub denumirea de senzație de globus, este o senzație foarte comună și adesea tulburătoare de a avea un nod în gât sau un corp străin. Este important de înțeles că această senzație apare chiar dacă nu există o obstrucție fizică reală sau un nod prezent. Este o senzație subiectivă, ceea ce înseamnă că este ceva ce experimentați, mai degrabă decât ceva ce poate fi văzut sau simțit de un medic din exterior.

Această afecțiune nu este gravă și nu este legată de cancerul de gât. Afectează un număr semnificativ de persoane, până la 45% din populație experimentând-o la un moment dat. Reprezintă aproximativ 4% din toate trimiterile către specialiștii ORL (otorinolaringologie) din Marea Britanie.

Persoanele cu globus faringian descriu de obicei o senzație persistentă de ceva blocat, de strângere sau de constricție în gât, în ciuda faptului că pot înghiți normal. Spre deosebire de dificultatea reală la înghițire (numită disfagie), senzația de globus se ameliorează adesea când mâncați sau beți și, de obicei, nu este asociată cu durere.

Simptome și Cauze

Globus faringian este o afecțiune complexă, iar simptomele și cauzele sale sunt adesea interconectate. Înțelegerea acestora vă poate ajuta să gestionați senzația mai eficient.

Simptome

Simptomele globusului faringian pot varia de la o persoană la alta, dar includ în mod obișnuit:

• O senzație de nod în gât sau de corp străin în gât.
• O senzație de strângere, presiune sau constricție în gât.
• Senzația că există mucus sau catar care nu poate fi eliminat (o acumulare de flegmă) în gât.
• Un disconfort general în gât, dar de obicei fără durere.
• Senzația că ceva este blocat, chiar și după înghițire.
• Senzația este adesea resimțită în partea din față a gâtului și uneori poate da impresia că se mișcă în sus și în jos.
• Simptomele sunt de obicei cele mai vizibile la înghițirea salivei.
• Ele tind să se agraveze în condiții de stres, îngrijorare sau oboseală și pot fluctua zilnic, adesea apărând și dispărând.
• Uneori, poate exista o senzație de gât uscat și strâns sau chiar răgușeală intermitentă (o schimbare a vocii dumneavoastră).

O caracteristică cheie a globus faringian, care ajută la distingerea sa de afecțiuni mai grave, este că senzația adesea se ameliorează sau chiar dispare la mâncare și băutură. Nu ar trebui să simțiți dificultate sau durere la înghițirea alimentelor sau lichidelor. Dacă simțiți, acesta este un simptom de "alarmă" care necesită atenție medicală urgentă.

Cauze

Cauza exactă a globusului faringian nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că se datorează unei combinații de factori. Este adesea descrisă ca fiind "multifactorială", ceea ce înseamnă că multe lucruri pot contribui la apariția sa. Principalele cauze sugerate și factorii asociați includ:

• Boala de Reflux Gastroesofagian (BRGE) și Refluxul Laringofaringian (RLF): Aceste afecțiuni implică refluxul acidului gastric sau al altor conținuturi stomacale înapoi în tubul alimentar (esofag) și, uneori, chiar ajungând în gât (faringe) și în cutia vocală (laringe). RLF este adesea numit 'reflux silențios' deoarece s-ar putea să nu provoace simptome tipice de arsuri la stomac, dar poate totuși irita și inflama țesuturile delicate din gât, făcându-le mai sensibile.
• Tensiune Musculară Crescută: Mușchii din gât, în special sfincterul esofagian superior (un inel muscular în partea superioară a tubului alimentar) și mușchii cricofaringian și constrictori (alți mușchi din gât care ajută la înghițire), pot deveni tensionați. Această tensiune poate crea senzația de nod în gât. Tensiunea generală la nivelul maxilarului, gâtului și umerilor poate contribui, de asemenea.
• Stresul, Anxietatea și Factorii Psihologici: Stările emoționale precum stresul, anxietatea, îngrijorarea și chiar doliul pot agrava semnificativ simptomele de globus. Suprimarea emoțiilor, cum ar fi reținerea lacrimilor, poate, de asemenea, accentua senzația. Oboseala este un alt factor declanșator comun.
• Exces de Mucus și Iritație în Gât: O creștere a producției de mucus, poate din cauza picurării post-nazale (mucus care se scurge din nas pe partea din spate a gâtului), sau iritația generală a țesuturilor gâtului pot contribui la această senzație.
• Dregerea Obișnuită a Gâtului: Deși s-ar putea să simți că ajută, dregerea constantă a gâtului poate, de fapt, irita mucoasa gâtului și agrava senzația de globus.
• Factori Legati de Stilul de Viață:
• • Fumatul: Irrită gâtul și poate agrava refluxul.
  • Alcoolul și Cofeina: Pot contribui la reflux și pot deshidrata gâtul.
  • Anumite Alimente: Alimentele picante, prăjite, grase sau acide pot declanșa refluxul.
  • Suprasolicitarea Vocii: Suprasolicitarea sau forțarea vocii poate afecta mușchii gâtului.
• Alte Asocieri: Factori mai puțin comuni care au fost legați includ modificări spinale (cum ar fi osteofitoza cervicală, care sunt excrescențe osoase pe oasele gâtului sau ale coloanei vertebrale), spasmul cricofaringian (o strângere bruscă a mușchiului din partea superioară a esofagului), o amigdală linguală mărită (amigdala de la baza limbii), hernia hiatală (unde o parte a stomacului împinge în sus în piept), sinuzita și gușa (o glandă tiroidă mărită în gât).
• Percepție Alterată a Senzațiilor Gâtului: Uneori, creierul poate deveni excesiv de sensibil la senzațiile normale din gât, interpretându-le ca un nod în gât sau o obstrucție.

Diagnostic și Investigații

Diagnosticarea globus pharyngeus implică un proces atent pentru a se asigura că senzația nu se datorează unei afecțiuni subiacente mai grave. Medicul dumneavoastră se va concentra pe înțelegerea simptomelor dumneavoastră și pe excluderea oricăror semne de „alarmă”.

Diagnostic

Diagnosticul de globus pharyngeus se stabilește în primul rând printr-o discuție detaliată despre simptomele dumneavoastră (anamneză) și un examen fizic. Medicul dumneavoastră vă va pune multe întrebări, cum ar fi:

• Când a început senzația?
• Cât de des o simțiți?
• Vine și pleacă, sau este constantă?
• Se ameliorează sau se agravează la mâncare și băutură?
• Aveți dureri?
• Ați slăbit fără să încercați?
• Aveți dificultăți la înghițirea alimentelor sau a lichidelor?
• Aveți și alte simptome, cum ar fi arsuri la stomac, răgușeală sau dureri de urechi?
• Vă simțiți deosebit de stresat sau anxios?

De asemenea, medicul va efectua un examen fizic al gâtului pentru a verifica prezența oricăror noduli sau sensibilitate. Scopul principal în această etapă este de a vă asigura că globus faringian este o afecțiune comună și non-gravă, verificând în același timp cu atenție orice semne care ar putea sugera o altă problemă.

Investigații

În multe cazuri, dacă simptomele dumneavoastră sunt tipice pentru globus faringian și nu prezentați semne de „alarmă” (red flag), investigațiile extinse ar putea să nu fie necesare. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră de familie sau specialistul ORL vă poate recomanda anumite teste, mai ales dacă există îngrijorări sau dacă simptomele dumneavoastră persistă.

Cea mai comună investigație este o:

• Nazolaringoscopie (sau Laringoscopie cu fibră optică): Aceasta este o procedură în care un tub subțire, flexibil, cu o cameră la capăt, este introdus ușor prin nas pentru a examina gâtul (faringele) și laringele (cutia vocală). Aceasta permite specialistului ORL să obțină o imagine clară a acestor zone și să confirme că nu există niciun nodul fizic, creștere sau altă obstrucție. Această examinare este adesea suficientă pentru a diagnostica cu încredere globus faringian clasic și pentru a exclude alte probleme.

Simptome de „Alarmă” (Red Flag) care necesită evaluare urgentă:

Este crucial să solicitați sfatul medical urgent de la medicul dumneavoastră de familie dacă experimentați oricare dintre următoarele simptome, deoarece acestea ar putea indica o afecțiune mai gravă și ar justifica investigații suplimentare, mai urgente, și trimiterea la un specialist ORL:

• Dificultate la înghițirea alimentelor (disfagie) sau durere la înghițire (odinofagie).
• Scădere inexplicabilă în greutate (pierdere în greutate fără efort).
• Răgușeală persistentă sau modificări ale vocii care durează 3 săptămâni sau mai mult.
• Durere, mai ales dacă este doar pe o parte a gâtului sau dacă aveți o durere de ureche (otalgie) pe o parte.
• Simptome care sunt persistente și se agravează în timp.
• Regurgitație sau vărsături (refluxul alimentelor).
• Un nodul palpabil la nivelul gâtului pe care îl puteți simți.
• Tuse cu sânge (hemoptizie).
• Simptome care sunt doar pe o singură parte a gâtului.
• Dacă aveți un istoric de fumat sau consum excesiv de alcool, care sunt factori de risc pentru anumite afecțiuni ale gâtului.

Dacă oricare dintre aceste simptome de 'alarmă' sunt prezente, sau dacă simptomele de globus persistă în ciuda măsurilor inițiale de auto-îngrijire, medicul dumneavoastră poate lua în considerare investigații suplimentare, cum ar fi:

• Tranzit baritat: Aceasta implică ingerarea unui lichid care conține bariu, care devine vizibil la radiografii, permițând medicilor să observe forma și funcția esofagului dumneavoastră. Deși are o valoare limitată pentru globus în sine, poate identifica uneori alte leziuni benigne (non-canceroase).
• Endoscopie: O procedură în care un tub subțire, flexibil, cu o cameră, este introdus pe gât în esofag și stomac pentru a căuta orice anomalii.
• Esofagoscopie Transnazală (ETN): Aceasta este o tehnică mai nouă care permite o examinare amănunțită a porțiunii superioare a tubului digestiv și a gâtului prin nas, adesea într-un cadru de clinică ambulatorie, evitând potențial necesitatea altor investigații care ar putea necesita sedare.

Management și Tratament

Gestionarea globus faringian implică adesea o combinație de strategii menite să abordeze cauzele subiacente și să vă amelioreze simptomele. Nu există un singur tratament standard, ci mai degrabă o abordare personalizată bazată pe situația dumneavoastră specifică.

Strategiile cheie de management includ:

• Gestionarea Refluxului:
• • Dacă se suspectează reflux (BRGE sau RLF), medicul dumneavoastră ar putea sugera o cură de tratament cu medicamente precum un inhibitor de pompă de protoni (IPP). Acesta este un tip de medicament care reduce cantitatea de acid produsă de stomacul dumneavoastră.
  • Antiacidele fără prescripție medicală, cum ar fi Gaviscon®, pot fi, de asemenea, utile pentru gestionarea indigestiei acide.
  • Modificările stilului de viață și ale dietei sunt cruciale (vezi secțiunea 'Prevenție' pentru mai multe detalii). Aceasta include lăsarea unui interval de cel puțin 3 ore între ultima masă și ora de culcare.
• Tehnici de Relaxare și Reducere a Tensiunii Musculare:
• • Exerciții blânde pentru gât și umeri: Exercițiile regulate și blânde pot ajuta la eliberarea tensiunii din mușchii maxilarului, gâtului și umerilor. Acestea includ corectarea posturii (gândind 'ÎNALT' și menținând capul echilibrat deasupra umerilor), ridicări de umeri și rotații lente și blânde ale capului.
  • Relaxarea mușchilor gâtului: Încercați să înghițiți frecvent mici înghițituri de apă, să căscați des și să faceți mișcări exagerate de mestecat pentru a ajuta la relaxarea mușchilor gâtului.
  • Terapie Logopedică (TL): Trimiterea la un logoped poate fi foarte benefică. Aceștia vă pot învăța exerciții specifice pentru gât, umeri și voce, precum și tehnici de relaxare adaptate nevoilor dumneavoastră.
  • Respirație abdominală: Practicarea respirației profunde din abdomen (diafragmă) în loc de respirația superficială toracică poate contribui la promovarea relaxării generale.
  • Eliberare emoțională: Dacă vă simțiți plângăreț sau emoțional, a vă permite să plângeți poate ajuta uneori, deoarece suprimarea emoțiilor poate agrava senzația.
• Gestionarea stresului și anxietății:
• • Deoarece stresul și anxietatea sunt factori declanșatori majori, găsirea unor modalități de a le gestiona este vitală. Acestea ar putea include metode active de relaxare, cum ar fi înotul, mersul pe jos sau exercițiile fizice blânde.
  • Tehnici de relaxare precum yoga, meditația sau mindfulness pot fi, de asemenea, foarte eficiente.
  • Pentru persoanele cu anxietate semnificativă, depresie sau alte tulburări psihiatrice care contribuie la globus, medicul dumneavoastră ar putea sugera terapii precum Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC) sau, în unele cazuri, antidepresive.
• Hidratare:
• • Menținerea gâtului bine hidratat este crucială. Încercați să beți cel puțin 1,5 litri (aproximativ 6-8 pahare, sau până la 12 căni) de apă zilnic, luând înghițituri mici frecvent pe parcursul zilei. Un gât uscat poate agrava simptomele.
  • Inhalarea aburului de la apă fierbinte (de exemplu, dintr-un bol cu un prosop peste cap, sau într-un duș aburind) poate, de asemenea, ajuta la calmarea și umezirea gâtului.
• Evitarea Dregării Habituale a Gâtului:
• • Acesta este un pas foarte important. Deși s-ar putea să simțiți nevoia să vă dregeți gâtul, această acțiune irită de fapt mucoasa delicată a gâtului și poate agrava senzația de globus.
  • În loc să vă dregeți gâtul, încercați să beți apă cu înghițituri mici, să înghițiți, să căscați sau să scoateți un sunet discret de "puf".
• Ajustări ale Stilului de Viață:
• • Renunțarea la fumat este puternic recomandată, deoarece fumatul irită sever gâtul.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase poate ajuta la reducerea simptomelor de reflux.

Prevenție

Prevenirea globus faringian, sau cel puțin reducerea frecvenței și severității simptomelor sale, implică în mare parte adoptarea anumitor schimbări ale stilului de viață și conștientizarea factorilor care pot declanșa sau agrava senzația. Multe dintre strategiile de gestionare servesc, de asemenea, ca măsuri preventive.

• Igiena Vocală și Îngrijirea Gâtului:
• • Evitați fumul de țigară: Fumatul este un iritant major pentru gât și poate agrava refluxul. Renunțarea la fumat este unul dintre cei mai eficienți pași preventivi.
  • Limitați alcoolul și cofeina: Consumul excesiv de alcool, cafea, ceai și băuturi carbogazoase/acide poate irita gâtul și contribui la reflux. Încercați să reduceți aportul.
  • Evitați alimentele grase, picante și prăjite: Aceste tipuri de alimente pot declanșa sau agrava refluxul, care este un factor comun ce contribuie la globus.
  • Opriți-vă din dresul gâtului din obișnuință: Acesta este un pas critic. Dresul constant al gâtului irită mucoasa gâtului. În schimb, încercați să beți înghițituri mici de apă, să înghițiți, să căscați sau să scoateți un sunet discret de 'pufăit' pentru a gestiona orice senzație de mucus.
• Mențineți o bună hidratare:
• • Beți multă apă pe parcursul zilei. Vizați cel puțin 1,5 litri (aproximativ 6-8 pahare, sau până la 12 căni) de apă zilnic, luând înghițituri mici în mod regulat. Un gât bine hidratat este mai puțin predispus la iritații și uscăciune, care pot exacerba simptomele de globus.
• Obiceiuri alimentare pentru prevenirea refluxului:
• • Încercați să lăsați un interval de cel puțin 3 ore între ultima masă a zilei și ora de culcare. Mâncatul prea aproape de ora de culcare poate crește probabilitatea de reflux.
  • Dacă suspectați reflux, luați în considerare discutarea medicamentelor anti-reflux (disponibile de la farmacist sau medicul de familie) pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
• Gestionarea stresului și anxietății:
• • Lucrați activ la reducerea stresului și a îngrijorărilor din viața dumneavoastră de zi cu zi. Tehnici precum mindfulness, meditația, yoga, exercițiile fizice regulate sau petrecerea timpului în natură pot fi foarte benefice.
  • Identificați și abordați sursele de stres acolo unde este posibil și căutați sprijin dacă vă simțiți copleșit.
• Mențineți o greutate sănătoasă:
• • Excesul de greutate poate pune presiune suplimentară pe stomac, crescând riscul de reflux. Menținerea unei greutăți sănătoase poate ajuta la reducerea acestui risc.
• Postura și Relaxarea Musculară:
• • Adoptați o postură corectă, menținând capul echilibrat și umerii relaxați.
  • Includeți exerciții regulate și blânde pentru gât și umeri în rutina dumneavoastră pentru a ajuta la eliberarea tensiunii musculare.

Perspective / Prognostic

Perspectiva pentru globus faringian este, în general, foarte bună. Este o afecțiune benignă (necanceroasă), iar pentru multe persoane, simptomele se remit adesea în timp, mai ales cu o autoîngrijire și strategii de gestionare adecvate.

Deși globus faringian poate fi o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că poate persista o perioadă lungă de timp, simptomele sale sunt de obicei fluctuante. Aceasta înseamnă că pot apărea și dispărea, sau pot varia în severitate de la o zi la alta. Este obișnuit ca simptomele să reapară, în special în perioadele de stres sau când sunt prezenți factori declanșatori.

Abordând activ factorii contributivi, cum ar fi gestionarea refluxului, reducerea stresului și anxietății și eliberarea tensiunii musculare prin exerciții și tehnici de relaxare (inclusiv cele învățate de la un terapeut logoped), majoritatea persoanelor experimentează o îmbunătățire semnificativă a simptomelor lor. Măsurile de autoajutor descrise în acest prospect sunt adesea foarte eficiente în ameliorarea simptomelor.

A trăi cu globus faringian poate fi frustrant și uneori îngrijorător, dar înțelegerea faptului că nu reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea dumneavoastră și învățarea modului de a gestiona factorii declanșatori pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții. Cu efort constant și răbdare, multe persoane constată că senzația de globus fie dispare complet, fie devine mult mai ușor de gestionat, permițându-le să trăiască confortabil.