Prezentare generală

Refluxul laringofaringian (RLF), numit adesea reflux silențios, este o afecțiune în care acidul gastric refluează înapoi în laringe (cutia vocală) și faringe (gât). Spre deosebire de refluxul acid tipic (BRGE), RLF nu provoacă adesea arsuri la stomac. Acidul gastric care refluează irită gâtul și laringele, ducând la diverse simptome.

Simptome și cauze

Simptome:

• Răgușeală sau o schimbare a calității vocii
• Tuse persistentă, mai ales noaptea
• Curățarea frecventă a gâtului
• Senzația de nod în gât sau de ceva blocat în gât (senzație de globus)
• Scurgere postnazală (exces de mucus în partea din spate a gâtului)
• Durere în gât, dificultate sau durere la înghițire (disfagie)
• Respirație urât mirositoare (halitoză)

Cauze:

• Simptomele RLF pot varia, iar unele persoane pot prezenta doar câteva dintre acestea. Simptomele comune includ:

• Arsuri la stomac sau indigestie (mai puțin frecvente în RFL decât în BRGE)
• Hernie hiatală (o parte a stomacului care pătrunde prin diafragm)
• Obezitate
• Fumat
• Anumite medicamente (de exemplu, unele medicamente pentru astm, relaxante musculare)
• Factori dietetici (de exemplu, alimente grase sau picante, cofeină, alcool)
• Mesele copioase sau mâncatul înainte de culcare

Diagnostic și investigații

RFL apare atunci când sfincterul esofagian inferior (SEI), un mușchi situat la baza esofagului, slăbește sau se relaxează necorespunzător, permițând acidului gastric să reflueze. Sfincterul esofagian superior (SES), situat în partea superioară a esofagului, poate, de asemenea, să funcționeze defectuos, contribuind la RFL. Mai mulți factori pot contribui la RFL, printre care:

Dacă prezentați simptome de RFL, consultați medicul de familie sau un medic ORL. Aceștia vă vor evalua simptomele și istoricul medical și pot efectua una sau mai multe dintre următoarele investigații:

• Laringoscopie: Un tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video este introdus prin nas pentru a vizualiza laringele și faringele. Aceasta ajută la identificarea oricărei inflamații sau leziuni cauzate de refluxul acid.
• Monitorizarea pH-ului pe 24 de ore: Un senzor mic este plasat în esofag pentru a măsura nivelul acidității pe parcursul a 24 de ore. Aceasta ajută la determinarea frecvenței și duratei episoadelor de reflux.
• Endoscopie: Un tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video este introdus prin gură și coborât prin esofag pentru a examina esofagul, stomacul și duodenul. Aceasta poate ajuta la identificarea oricăror anomalii sau complicații legate de reflux.
• Tranzit baritat: Înghițiți un lichid care conține bariu, care tapetează esofagul și îl face vizibil la radiografii. Aceasta poate ajuta la identificarea oricăror anomalii structurale sau blocaje.

Management și tratament

Tratamentul LPR vizează reducerea refluxului acid, ameliorarea simptomelor și vindecarea oricăror țesuturi afectate. Opțiunile de tratament pot include:

Modificări ale stilului de viață:

• Modificări dietetice: Evitați alimentele declanșatoare, cum ar fi alimentele grase sau picante, ciocolata, cofeina, alcoolul, citricele și roșiile. Mâncați mese mai mici și mai frecvente și evitați să mâncați înainte de culcare.
• Gestionarea greutății: Scăderea în greutate, dacă sunteți supraponderal sau obez, poate ajuta la reducerea refluxului.
• Ridicarea capătului patului: Ridicați capătul patului cu 15-20 cm folosind blocuri sub picioarele patului. Nu folosiți perne suplimentare, deoarece acest lucru poate agrava refluxul prin îndoirea corpului din talie.
• Renunțarea la fumat: Fumatul slăbește sfincterul esofagian inferior (SEI) și agravează refluxul.
• Gestionarea stresului: Stresul poate exacerba simptomele de reflux. Luați în considerare tehnici de relaxare precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă.

Medicamente:

• Antiacide: Aceste medicamente eliberate fără prescripție medicală (de exemplu, Rennie®) neutralizează acidul gastric și oferă o ameliorare temporară a arsurilor la stomac și a indigestiei. Pot fi luate la nevoie, dar este esențial să urmați instrucțiunile de pe ambalaj.
• Alginate: Aceste medicamente formează o barieră protectoare peste conținutul stomacului, prevenind refluxul acid. Sunt disponibile fără prescripție medicală și pot fi luate după mese și la culcare, chiar înainte de a dormi. Unele formulări (de exemplu, Gaviscon Double Action®) conțin atât un antiacid, cât și un alginat, care acționează atât prin neutralizarea acidului gastric, cât și prin formarea unei bariere pentru a preveni refluxul suplimentar din stomac.
• Blocante H2: Aceste medicamente (de exemplu, Ranitidină (Zantac), Famotidină (Pepcid)) reduc producția de acid gastric. Ranitidina este disponibilă fără prescripție medicală în doză mai mică, în timp ce dozele mai mari și famotidina necesită prescripție medicală. De obicei, se administrează o dată sau de două ori pe zi.
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP): Aceste medicamente (de exemplu, Omeprazol (Pyrocalm), Lansoprazol (Zoton), Esomeprazol (Nexium)) sunt cele mai eficiente în reducerea producției de acid gastric. Omeprazolul este disponibil fără prescripție medicală în doză mai mică, în timp ce dozele mai mari și alți IPP necesită prescripție medicală. De obicei, se administrează o dată pe zi, înainte de micul dejun.

Intervenția chirurgicală:

Intervenția chirurgicală este rareori necesară pentru RFL, dar poate fi luată în considerare în cazurile severe care nu răspund la alte tratamente. Fundoplicatura este o procedură chirurgicală care întărește sfincterul esofagian inferior (SEI), prevenind refluxul acid.

Prevenție

Multe dintre schimbările stilului de viață recomandate pentru tratarea RFL pot ajuta, de asemenea, la prevenirea acestuia. Acestea includ:

• Menținerea unei greutăți sănătoase
• Evitarea alimentelor declanșatoare
• Consumul de mese mai mici și mai frecvente
• Evitarea meselor luate aproape de ora de culcare
• Renunțarea la fumat
• Gestionarea stresului

Perspectivă/Prognostic

Cu un tratament adecvat și schimbări ale stilului de viață, prognosticul pentru RFL este, în general, bun. Majoritatea persoanelor observă o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, iar complicațiile pe termen lung sunt rare. Cu toate acestea, unii indivizi pot necesita gestionarea continuă a afecțiunii lor. Este esențial să urmați recomandările medicului dumneavoastră și să vă prezentați la controalele periodice pentru a monitoriza evoluția și a ajusta tratamentul, după cum este necesar.