Prezentare generală

Glandele parotide sunt cele mai mari glande salivare, responsabile de producerea salivei care vă ajută să mestecați, să înghițiți și să digerați alimentele. Aveți două glande parotide, una situată pe fiecare parte a feței, chiar în fața urechii, extinzându-se în jos spre linia maxilarului. O formațiune tumorală parotidiană reprezintă o zonă în care celulele au crescut anormal, creând o masă sau o umflătură în această regiune specifică.

Este foarte frecvent ca oamenii să se simtă anxioși atunci când descoperă o umflătură la nivelul gâtului sau al feței, însă este important de știut că marea majoritate a acestor excrescențe sunt benigne, ceea ce înseamnă că nu sunt canceroase. De fapt, aproximativ 80% din toate tumorile parotidiene sunt non-canceroase. Deși aceste excrescențe pot apărea la orice vârstă, nodulii benigni sunt întâlniți cel mai frecvent la persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Tumorile maligne (canceroase) sunt mult mai rare, apărând de obicei la persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Deoarece acești noduli pot crește în timp și pot cauza probleme structurilor din apropiere, medicii recomandă de obicei o investigație amănunțită și, adesea, îndepărtarea chirurgicală pentru a vă asigura sănătatea pe termen lung.

Simptome și cauze

Majoritatea nodulilor parotidieni se dezvoltă lent și silențios. Deoarece glanda este situată în fața urechii, este posibil să nu observați un nodul mic până când acesta nu atinge o anumită dimensiune sau până când nu îl simțiți întâmplător în timp ce vă spălați pe față sau vă bărbieriți.

Simptome

Cel mai frecvent semn al unei tumori parotidiene este o umflătură nedureroasă sau o masă fermă în zona situată chiar în fața sau sub ureche. În majoritatea cazurilor, nodulul este singurul simptom. Cu toate acestea, ar trebui să consultați un specialist dacă observați oricare dintre următoarele:

• Un nodul care pare să crească rapid.
• Durere în zona glandei.
• Slăbiciune a mușchilor feței, cum ar fi dificultatea de a zâmbi sau de a închide ochiul pe o parte.
• Modificări ale pielii de deasupra nodulului, cum ar fi înroșirea sau apariția unor gropițe.
• Ganglioni limfatici umflați la nivelul gâtului.

Dacă prezentați oricare dintre aceste simptome mai îngrijorătoare, este important să solicitați prompt sfatul medicului, astfel încât acesta să poată evalua situația.

Cauze

O formațiune tumorală parotidiană reprezintă, în esență, o proliferare celulară la nivelul glandei. Deși nu știm întotdeauna cu exactitate de ce încep aceste celule să se multiplice, ele pot forma diferite tipuri de excrescențe. Cel mai frecvent tip benign este numit adenom pleomorf. Un alt tip comun este tumora Warthin. Deși tumorile benigne nu se răspândesc în alte părți ale corpului, ele pot continua să crească, motiv pentru care medicii recomandă adesea extirparea lor. În cazuri rare, unele tumori benigne se pot modifica în timp și pot deveni canceroase, acesta fiind un alt motiv pentru care tratamentul precoce este, de regulă, sugerat. Tumorile maligne sunt mult mai puțin frecvente și includ tipuri precum carcinomul mucoepidermoid sau carcinomul adenoid chistic. Alte cauze pentru o formațiune tumorală în această zonă pot include ganglionii limfatici inflamați, care fac parte din sistemul imunitar, sau, foarte rar, extinderea unui cancer de piele de la nivelul feței sau al scalpului.

Diagnostic și investigații

Deoarece există multe tipuri diferite de formațiuni tumorale care pot apărea în glanda parotidă, medicul dumneavoastră va trebui să efectueze o serie de teste pentru a înțelege exact ce se întâmplă. Acest proces ajută echipa medicală să creeze cel mai bun plan posibil pentru îngrijirea dumneavoastră.

Diagnostic

Parcursul dumneavoastră începe cu o consultație în cadrul căreia un specialist va întocmi un istoric detaliat al stării dumneavoastră de sănătate. Acesta vă va întreba de cât timp a apărut formațiunea, dacă și-a modificat dimensiunea și dacă aveți dureri sau alte simptome. În timpul examenului fizic, medicul va palpa cu atenție formațiunea pentru a-i verifica dimensiunea, textura și dacă aceasta pare fixată sau se mișcă ușor sub piele. De asemenea, va examina fața și gâtul pentru a verifica dacă există alte semne de inflamație sau probleme nervoase.

Investigații

Pentru a obține o imagine mai clară, medicul dumneavoastră va solicita probabil mai multe teste:

• Ecografie: Aceasta utilizează unde sonore pentru a crea o imagine a formațiunii, ajutând medicul să vadă dacă aceasta este solidă sau plină cu lichid.
• Citologie prin puncție aspirativă cu ac fin (FNAC): Acesta este un test foarte comun și util. Un medic utilizează un ac foarte subțire pentru a preleva o mică probă de celule din formațiune. Aceste celule sunt apoi examinate la microscop pentru a ajuta la identificarea tipului de proliferare.
• Biopsie cu ac gros (Core biopsy): Dacă FNAC nu oferă suficiente informații, medicul dumneavoastră ar putea efectua o biopsie cu ac gros, care prelevează o probă de țesut puțin mai mare pentru a obține un diagnostic mai detaliat.
• Scanări RMN sau CT: Acestea sunt teste imagistice detaliate care oferă o hartă 3D a zonei. Sunt deosebit de utile dacă formațiunea este profundă, dacă pare fixă sau dacă medicul trebuie să vadă exact modul în care formațiunea interacționează cu nervul facial și cu alte structuri din apropiere.

Management și tratament

Tratamentul principal pentru majoritatea formațiunilor parotidiene este chirurgia, cunoscută sub numele de parotidectomie. Aceasta este o procedură de îndepărtare a tumorii și a unei mici margini de țesut sănătos din jurul acesteia. Pentru formațiunile benigne, bine delimitate, chirurgul va urmări îndepărtarea tumorii, conservând cu atenție nervul facial, care traversează glanda și controlează expresiile faciale. Dacă se suspectează că formațiunea este canceroasă, intervenția chirurgicală poate fi mai extinsă pentru a se asigura că tot țesutul afectat este eliminat, iar în unele cazuri, chirurgul poate îndepărta și ganglionii limfatici din apropiere, de la nivelul gâtului.

Dacă se constată că tumora este malignă, îngrijirea dumneavoastră va fi gestionată de o echipă multidisciplinară – un grup de specialiști diferiți care lucrează împreună pentru a vă planifica tratamentul. În unele cazuri, mai ales dacă tumora este mare sau de grad înalt, vi se poate propune radioterapie după operație. Aceasta utilizează fascicule de energie direcționate pentru a distruge orice celule canceroase rămase și pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung. Pentru anumite tipuri specifice de tumori benigne, cum ar fi tumora Warthin, medicul dumneavoastră ar putea sugera ocazional simpla monitorizare a formațiunii dacă aceasta este mică și nu cauzează probleme, deși aceasta este o decizie luată de la caz la caz.

Prevenție

În prezent, nu există modificări specifice ale stilului de viață sau măsuri preventive care să poată opri formarea unei tumori parotidiene. Deoarece aceste formațiuni sunt adesea legate de modul natural și aleatoriu în care celulele se divid în interiorul glandei, ele nu sunt, de regulă, cauzate de dietă, mediu sau obiceiuri de viață. Cea mai bună abordare pentru „prevenție” este pur și simplu să fiți atent la propriul corp. Dacă observați o umflătură nouă sau persistentă în fața urechii, nu o ignorați. Consultarea timpurie a unui medic de familie sau a unui specialist ORL este cea mai eficientă modalitate de a vă asigura că, în cazul în care există o problemă, aceasta este depistată și gestionată în cel mai timpuriu stadiu posibil.

Perspectivă / Prognostic

Perspectiva pentru majoritatea persoanelor cu o tumoră parotidiană este foarte pozitivă. Deoarece marea majoritate a acestor formațiuni sunt benigne, majoritatea pacienților se recuperează complet după tratament. Dacă vi se extirpă o tumoră benignă, scopul este vindecarea completă a afecțiunii. Cu toate acestea, este important să urmați controalele medicale recomandate de echipa dumneavoastră medicală, deoarece unele tumori benigne pot recidiva dacă nu sunt eliminate în întregime.

Trăind cu o tumoră parotidiană netratată, masa tumorală poate continua să crească. În timp, o formațiune mare poate deveni mai dificil de îndepărtat și poate ajunge să exercite presiune asupra nervului facial, ceea ce ar putea duce la slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței. Alegând să investigați și să tratați tumora, faceți cel mai bun pas pentru a vă proteja funcția facială și sănătatea pe termen lung. După recuperare, majoritatea persoanelor revin la activitățile zilnice obișnuite în câteva săptămâni. Deși este posibil să aveți o ușoară amorțeală în jurul lobului urechii sau în zona obrazului după intervenția chirurgicală, aceasta devine adesea mai puțin vizibilă în timp, iar echipa dumneavoastră medicală vă va sprijini pe tot parcursul recuperării pentru a vă asigura cea mai bună calitate a vieții posibilă.